O definiție pentru aberare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

*aberéz v. intr. (lat. ab-errare, a rătăci. V. rătăcesc, eratic). Mă depărtez de adevăr saŭ de bunu simț. V. bîĭguĭ.

Intrare: aberare
aberare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aberare
  • aberarea
plural
  • aberări
  • aberările
genitiv-dativ singular
  • aberări
  • aberării
plural
  • aberări
  • aberărilor
vocativ singular
plural

abera

  • 1. A se depărta de adevăr sau de bunul-simț. Vezi bâigui (1.).
    surse: Scriban

etimologie: