4 definiții pentru Troia

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Troia f. oraș în vechea Azie-Mică, cap. Troadei, celebru prin asediul ce-l susținu timp de 10 ani în contra Grecilor, eveniment celebrat în Iliada lui Homer (sec. XII a. Cr.). Resturile cetății au fost regăsite de Schliemann în împrejurimile cătunului Hissarlik.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Tro/ia, -ian,-ică,-ina v. Stroe 5, 9, 16.

Et campos ubi Troia fuit (lat. „Și cîmpurile unde a fost Troia”) – hemistih al lui Vergiliu (Eneida, III, 12). Marele poet descrie Troia distrusă de război. Supraviețuitorii, conduși de Enea, părăsesc ruinele orașului. Versul ilustrează situația tristă a celor nevoiți să se despartă de patria lor, sau de un loc drag și pustiit. LIT.

Hectora quis nosset, si felix Troia fuisset? (lat. „Cine l-ar fi știut pe Hector, dacă Troia ar fi fost fericită?”) – întreabă Ovidiu în Tristii (IV, 3, 75). Desigur, viteazul Hector, care s-a remarcat prin deosebite fapte de arme în războiul troian, figurează aici ca simbol, ca exemplu. Ovidiu vrea să spună că adesea însușirile omului, talentul, curajul rămîn în întuneric, dacă n-au prilejul să răzbată la lumină. Faima depinde de o împrejurare, chiar tragică și nefericită (Hector a fost omorît de Achile, iar Troia distrusă). Citatul se aplică omului (sau operei, sau faptului), ieșit din anonimat datorită unui eveniment cu răsunet. LIT.

Intrare: Troia
Troia nume propriu
nume propriu (I3)
  • Troia