ton¹ sm [At: CADE / Pl: ~i / E: fr thon] Pește de mare răpitor, înrudit cu pălămida, lung până la 4-5 m, cu greutatea de 500-600 kg Si: (îvr) pețudă (Thunnus thynnus).

ton² sn [At: AR (1829), 248¹/32 / Pl: ~uri / E: fr ton cf lat tonus] 1 Sunet simplu, produs de o sursă care vibrează sinusoidal în timp. 2 (Muz) Sunet muzical. 3 (Muz) Interval între două sunete muzicale situate la distanță de o secundă mare. 4 (Muz; pex) Sunet reprezentând cea mai mare distanță dintre treptele alăturate ale gamei. 5 (Îe) A da ~ul A indica notele de început ale unei compoziții muzicale. 6 (Fam; îae) A fi inițiatorul unei acțiuni, al unui anumit fel de a gândi, al unei mode etc. 7 (Imp) Sunet. 8 Felul în care urcă sau coboară glasul în timpul vorbirii Si: inflexiune, intonație, tonalitate (3). 9 (Înv; îlav) Cu ~ Cu glas tare. 10 (Fam; îe) ~ul face muzica Se spune pentru a sublinia importanța felului în care se spune ceva. 11 (Înv; îe) A-și da ~ A-și da aere. 12 (Lin) Înălțime cu care se pronunță o silabă. 13 (Lin; înv) Accent (1). 14 (Lin; îvr) Mod de pronunțare specific unui anumit grai sau unei anumite limbi. 15 Felul în care se prezintă, în general, o scriere literară. 16 Notă dominantă a stilului sau a vorbirii cuiva. 17 Nuanță a unei culori Si: tonalitate (7). 18 (Pct) Grad de luminozitate a unei culori. 19 (Tip) Cerneală pentru tipar de fond. 20 (Fam; îe) A schimba ~ul A-și schimba atitudinea.

ton³ sn [At: MOLNAR, D. / V: (reg) toană sf / Pl: ~uri, (reg) toane / E: ger Tonne] 1 (Mar; Trs) Butoi (mai mic) având diverse întrebuințări. 2 (Mar; Trs) Conținutul unui ton³ (1). 3 (Mar; Trs) Ploscă. 4 (Ban) Jgheab la moară.

Ton, -a, -ea, -e, -i, -ie, -ița, -u V. Antonie I 3 a.