span¹ sm vz șpan²

span² s [At: MĂS. GR. 83/17 / Pl: ? / E: eg span] (Îvr) Palmă¹.

SPAN etnic, < gr. ἰσπανος „spaniol”. 1. Ispan, olt. (17B I 365, III 69); – vecin(17 B IV 300). 2. Span, călugăr munt. (Sd VII 272); Spanopul boier munt. 1433- 1446 (Rel). 3. + suf. -ache: Spanache, Ion 1790 (BCI VII 21); cont. cu spîn: Spînachi, Ion (Bîr II), poate fi același. 4. Din rus испанец, -нкa „spaniol, -ă” avem adject. spanță [lîngă] (DZF; Furnică 96); cîteva n.: Spănțescu Ion act. + -ov: Spanțov zis și Spanțog b. (16 B I 95) și satul Spanțov numit la 1558 Spanțoc (Stavr). Pentru variația sufixului, cf. Bran/cioc zis -ciov și -ciog, cîmpul la N. de Ploiești. 5. Spanciog 1617 (Cat mold I). Cf. Spancioc b. (Cat; LU); Spancioc spătarul, mold. (Kog I 219); – b., ard. 1722 (Paș); – b., mold.