O definiție pentru Senin

Enciclopedice

SENÍN b. ard., 1138 (11 – 13 C I 3) munt. (17 B IV 132) < subst.

Intrare: Senin
Senin nume propriu
nume propriu (I3)
  • Senin
Exemple de pronunție a termenului „Senin” (40 clipuri)
Clipul 1 / 40