O definiție pentru Rucă

Enciclopedice

RUCĂ, boier (17 B I 421), < rus. pyкa „mînă”; cf. Rucar, Al. log (Sucev 174) n. ag.

Intrare: Rucă
Rucă nume propriu
nume propriu (I3)
  • Rucă
Exemple de pronunție a termenului „Rucă” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2