REIS (< turc.) s. m. 1. Titlu purtat de ofițeri superiori sau demnitari în Imperiul Otoman. 2. Titlu dat căpitanilor de corsari din N Africii.

PIRI REIS (pe numele adevărat Piri ibn Hadji Mehmet) (c. 1465-c. 1550), navigator și cartograf turc. Comandant al flotei otomane în Egipt, i se atribuie un manual de navigație în M. Mediterană („Bahriye”). Presupus autor la unei hărți devenită celebră în care figurează cele două Americi și Antarctica, despre care el nu avea cunoștință că fuseseră descoperite.