AGURIJOARĂ, agurijoare, s. f. Plantă erbacee decorativă, cu flori mari galbene, albe, portocalii, roz și roșii, care se deschid numai la soare (Portulaca grandiflora). – Aguridă + suf. -ioară.

PORTULACĂ, portulace, s. f. (Bot.; pop.) Agurijoară. [Var.: portolac, portulac s. m.] – Din lat. portulaca.

AGURIJOARĂ ~e f. Plantă erbacee decorativă, cu flori mari albe, galbene sau roz, care se desfac numai la soare; portulacă. /aguridă + suf. ~ioară

PORTULACĂ ~ci f. 1) Plantă erbacee decorativă (care crește printre pietre), având tulpina ramificată, frunze cărnoase, păroase și flori mari de diferite culori, care se desfac numai la soare; agurijoară. 2) Floare a acestei plante. /<lat. portulaca

agurijoară s. f., g.-d. art. agurijoarei; pl. agurijoare

portulacă s. f., g.-d. art. portulacei; pl. portulace

PORTULACA (Taurn) L., FLOARE DE PIATRĂ, IARBĂ GRASĂ, fam. Portulacaceae. Gen originar din regiunile tropicale și. subtropicale, cca 105 specii, suculente, erbacee, cca 20 cm înălțime, mult ramificate. Frunze alterne sau aproape opuse, cărnoase, aproape conice, scurte, glabre sau ușor-pubescente, cele din vîrf uneori învelesc floarea, stipele pergamentoase sau sub formă de mănunchi de peri asprii. Florile (caliciul cu 2 sepale caduce, una la bază concrescută cu ovarul, 4-6 petale, 4 sau foarte multe stamine cu antere galbene, stil cu 2-8 crestături) apar în iun. pînă toamna, în mod succesiv, de la subsuoara frunzelor spre vîrful ramificațiilor, de regulă terminale, solitare sau reunite cîte 3-5; se deschid numai la soare, iar seara, dimineața și pe timp înnorat se închid. Fruct, capsuiă pieloasă cu multe semințe.

AGURIJOARĂ s. (BOT.; Portulaca grandiflora) portulacă, (reg.) ciuelănaș, gheață, ghețișoară, grașiță, grăjnicioară, nudli, pietricică, porcire, floare-de-nisip, floare-de-piatră, iarbă grasă.

PORTULACĂ s. (BOT.) 1. v. agurijoară. 2. (Portulaca oleracea) (reg.) dragoste, grașiță, porcină, urechelniță, buruiană-grasă, floare-de-piatră, pita-porcului.