Pont n. vechiu regat în Azia-Mică pe Pont-Euxin.

Pont-Euxin n. numele antic al Mării Negre.

Pont = Pontus.

Pont, provincie în Asia Mică la est de Marea Neagră, numită în vechime Pontul Euxin (Pontus Euxinus). Era patria lui Pilat.

PONT, stat antic în partea central-nordică a Asiei Mici, pe terit. de azi al Turciei. Satrapie persană, cucerită de Alexandru Macedon, a devenit regat independent cu capitala la Amaseia și apoi Sinope sub Mitridate II (281-260 î. Hr.), Cunoaște apogeul dezvoltării sale în vremea lui Mitridate VI Eupator (120/112-63 î. Hr.). Cucerit de trupele romane ale lui Pompei cel Mare (63 î. Hr.), iar partea de V a Regatului unită cu Bitinia (provincia Pontus și Bitinia), partea de E rămâne un stat clientelar până în 47 î. Hr., când a fost alipită, în timpul lui Nero, provinciei romane Galatia.

Pilat din Pont (Pontius Pilatus), guvernator (procurator) roman al Iudeii între anii 26 și 36 d. Hr., pe timpul împăratului Tiberiu. În timpul guvernării sale a avut loc procesul și condamnarea lui Iisus Hristos. Deși L-a găsit nevinovat, Pilat eliberează totuși un tâlhar, numit Varava, iar pe Iisus îl condamnă la moarte sub presiunea mulțimii îndârjite a evreilor, spălându-se pe mâini înaintea acesteia ca să-și arate nevinovăția.

Pontul Euxin (Pontus Euxinus) v. Pont.

PILAT DIN PONT (PONTIUS PILATUS) (?-după 36 d. Hr.), procurator roman al Iudeii (26-36). Potrivit tradiției, în timpul administrației sale în Palestina a avut loc procesul și condamnarea lui Hristos (33), după care, pentru a-și arăta nevinovăția s-a spălat pe mâini în fața mulțimii. Înlăturat din funcție după masacrul samaritenilor, se pare să s-a sinucis.

a se spăla pe mâini (ca Pilat din Pont) expr. a nu se implica într-o dispută; a nu-și asuma responsabilitatea într-o situație critică.