PIȚU 1. Pițu frecv., mold. (Sd XXI) ctc.; – Gh. (Gorj 360); Pițul, buc. (RI VIII 118); – ceaușul (Drj 28); -escu act. 2. Piț/a fam. (VM); – mold. moș 1800; -ă poreclă piță „nume de vită la ciobani” (Paș). 3. Pițiia (Ard). 4. Pițoc (Ard). 5. Pițoiu <Ard); – Soare, din Văl. de Munte (Fil 40). 6.. Pițicul s. 7. Pițug, Radu (16 B IV 39). 8. + -an și sinc. Pițcani s. (Dm).