Peleș n. 1. afluent al Prahovei ce străbate Sinaia; 2. munte si plasă cu orășelul Predeal, într’o pozitiune încântătoare a Carpaților: aci se află reședința de vară a Regelui (Castelul Peleșului), o clădire în stilul Renașterii.

PELEȘ, Castelul ~, castel în stil renascentist din orașul Sinaia (jud. Prahova), fost reședință de vară a familiei regale române. Construit de către regele Carol I, între 1873 și 1914; proiectul a fost întocmit de către arhitecții W. Dorerer, J. Schultz și K. Liman. Azi muzeu.

Pel/a, -ea, -eș, -ești, -ici, -iș v. Piele II 1-5.