Oreste = Orestes.

ORESTE (în mitologia greacă), fiul lui Agamemnon și al Clitemnestrei. Ajutat de sora sa Electra, și-a ucis mama și pe amantul acesteia, Egist, pentru a-și răzbuna tatăl, care fusese asasinat de către cei doi la întoarcerea sa din Războiul troian. Prigonit de Erinii (duhurile răzbunării), a fost absolvit de areopagul din Atena, în urma unei deliberări publice. Mitul lui O. a inspirat tragedii scrise de Eschil, Euripide, Racine, Voltaire ș.a.

Oreste Nume de mare vechime și destul de frecvent în izvoare, gr. Oréstes este cunoscut mai ales datorită fiului lui Agamemnon și al Clitemnestrei, a cărui legendă ar fi simbolul luptei dintre matriarhat și patriarhat și al victoriei acestuia din urmă (părerea emisă de Bachofen a fost sprijinită și de Fr. Engels): la cererea lui Apolo și ajutat de sora sa Electra, Oreste o ucide pe Clitemnestra pentru a răzbuna moartea tatălui său, regele Micenei și conducătorul suprem al grecilor la Troia; prigonit de Erinii (cele care pedepseau pe paricizi) Oreste, ajutat de Apolo și Atena, este în cele din urmă absolvit de vină de areopagul atenian. Atestat încă din poemele homerice, Oréstes a fost apropiat de multă vreme (chiar de Platon) de gr. óros „munte”; acceptată și astăzi de către specialiști, vechea explicație face ca numele miticului erou să fie sinonim cu un frecvent nume de familie românesc, Munteanu, care are la bază subst. muntean „cel care locuiește la munte”. Pătruns în onomasticul creștin prin cultul martirilor (atît în apusul cît și în răsăritul Europei este cunoscut un martir cu acest nume, din Armenia) Oréstes ajunge și la români, prin intermediar slav; atestat către sfîrșitul sec. 17 sub formele Orestu, Iorest etc., numele a fost rar și nepopular la noi (purtătorii făceau parte mai ales din mediile ecleziastice); prezența lui în inventarul actual de prenume nu mai are însă nici o legătură cu calendarul și se explică prin influența, pe cale cultă, a mitologiei și literaturii grecești ☐ Germ. Orestes, it. Oreste, magh. Oresztész, bg. Oresti, rus. Orest etc. ☐ Legenda lui Oreste a inspirat numeroase tragedii celebre, dintre care amintim, Agamemnon, Choeforele, Eumenidele de Eschil, Andromaca, Electra, Ifigenia în Taurida de Euripide.

Oreste și Pilade – sînt două personaje mitologice care au devenit de-a lungul vremurilor sursa de inspirație a unui șir nesfirșit de lucrări literare. Oreste a fost fiul regelui Agamemnon, căpetenia oștilor grecești în războiul împotriva Troiei. După moartea tatălui său, Oreste a fost trimis la curtea regelui Strofiu din Focida, unde a crescut împreună cu Pilade, fiul acestui rege. Între cei doi copii s-a legat o prietenie frățească. Pilade l-a însoțit mai tîrziu pe Oreste în Taurida și s-a căsătorit cu sora lui, Electra. Prietenia neclintită, pînă la sacrificiu, dintre Oreste și Pilade a ajuns proverbială, servind drept pildă, ca și aceea a dioscurilor Castor și Pollux (vezi). MIT.