3 definiții pentru Mărat
Explicative DEX
mărat, ~ă smf, a [At: PSALT. 286 / Pl: ~ați, ~e / E: pbl ml malehabitus] (Înv) 1-2 (Om) sărman. 3-4 (Om) nenorocit.
Enciclopedice
MĂRAT adj. (sărman). 1. – M. (Bîr I). 2. Mărăței – Mereței s. (Ștef) < dim. mărățel.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tezaur
MĂRÁT, -Ă adj. (Învechit ; și substantivat) (Om) sărman, nenorocit. Fiile Vavilonului vai de iale (măratele CV, mișiaoa D, mișelealor. H). PSALT. 286. Fiele Vavilonului măratele. CORESI, PS. 375/11. - Pl.: mărați, -te. – Probabil lat. malehabitus.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: Mărat
Exemple de pronunție a termenului „Mărat” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1