mădular sn [At: COD. VOR. 128/3 / V: (îvr) ~e sf (reg) med~ sn, ~urări ssp, madalară sf / Pl: ~e, (îvp) ~lări, (7) ~i / E: ml medullaris] 1 (Îvp; mpl) Fiecare dintre membrele unei ființe. 2 (Pgn) Fiecare dintre părțile sau organele din care este alcătuită o ființă. 3 (Înv; îe) A-i împrăștia (cuiva) trupul ~lări A rupe pe cineva în bucăți. 4 (Prc) Organ genital bărbătesc. 5 (Prc; reg; lpl) Ganglioni de la gât. 6 (Înv; lpl) Oseminte. 7 (Înv) Membru al unei societăți, al unei organizații, al unui grup etc. 8 Element al unei organizații, al unui grup. 9 (Înv) Funcționar, slujbaș al unei instituții. 10 (Reg) Parte a căruței. 11 (Reg, lpl) Cuie de lemn care leagă dricul cu osiile și inima căruței sau care țin în cerc obezile roții. 12 (Ban; lpl) Icuri cu care se strâng doagele. 13 (Reg) Sfredel de dimensiuni mari Vz butelnic, șpițelnic.

medular² sn vz mădular

MĂDULAR subst. 1. -u, Ion zis și Măduraru (AO XVI 367). 2. Mădularea, S. (BCI VIII 35).