moș sm [At: PSALT. HUR 41^v/26 / V: (reg) muș / Pl: ~i / E: moașă drr] 1 (Îrg; șîs tata ~, ~tătuca) Bunic. 2 (Îrg; mpl) Ascendent mai îndepărtat Si: înaintaș, strămoș. 3 (Îe) Din (sau de la) ~i (de Ia strămoși) Păstrat din generație în generație. 4 (Pex; îae) Din vremuri străvechi. 5 (Îe) De când cu ~ Adam sau (reg) de la (sau din) ~i putrezi De foarte multă vreme. 6 (Reg) Unchi. 7 (Reg) Naș² (1). 8 Bărbat mai în vârstă Vz moșneag (1), unchiaș, (reg) ghiuj, vâj. 9 (Prc) Apelativ pentru un bărbat mai în vârstă. 10 (Îs) ~ ajun Zi din ajunul Crăciunului. 11 (Îas) Colind care se spune în seara de Moș ajun. 12 (Mtp; îs) ~ Nicolae, ~ Crăciun Personaje imaginare de după creștinare despre care se spune că aduc daruri copiilor de Sfântul Nicolae, respectiv de Crăciun. 13 (Gmț; îs) ~ Martin sau ~ Ursilă Urs. 14 (Mtp; îs) ~ Apeș Satir care personifică un bătrân afemeiat. 15 (Mtp; îs) ~ul codrului Personaj închipuit de obicei cu însușirile mamei-pădurii. 16 (Mtp; îas) Spirit rău. 17 (Îe) A-i veni (cuiva) ~ Ene pe la gene A i se face somn, a începe să moțăie. 18 (Îe) A spune (sau a înșira, a îndruga) ~i pe groși sau ~i păroși A îndruga nimicuri, a spune vorbe fără temei, minciuni, a povesti lucruri fanteziste. 19 (Îlav) La ~ii ăi verzi Niciodată. 20 (Îlav) De când cu ~ii verzi (sau roșii) Demult. 21 (Zlg; reg; îc) ~u-pământului Arici (Erinaceus europaeus). 22 (Mtp; lpl; art.) Ființe imginare despre care se crede că ar alunga iarna. 23 (Pop; lpl; art.) Fiecare dintre cele nouă zile din luna martie, care urmează după zilele babelor. 24 (Reg) Sfânt. 25 Mucenic. 26 (Reg) Bărbat care moșește (1). 27 (Reg) Personaj mascat reprezentând un bărbat bătrân, care însoțește brezaia sau care apare în anumite creații dramatice populare Vz moșneag. 28 (Reg) Sperietoare de păsări. 29 (Pop; lpl) Rude decedate ale unei persoane sau ale unei familii. 30 (Șîs ziua ~ilor, sâmbăta ~ilor, (reg) ~ii de cărnelegi, ~ii de iarnă, ~ii de toamnă, ~ii de hranghel, ~ii duminicii mari, ~ii rusaliilor, ~ii de rusalii etc.) Diferite zile din an în care se fac slujbe și pomeni pentru morți. 31 Obiecte sau alimente date de pomană în ziua moșilor (30). 32 Bâlci tradițional de mari proporții, organizat anual în București, în sâmbăta dinaintea Rusaliilor. 33 (Pex) Târg unde sunt organizate distracții publice. 34 (Îe) S-a strâns lumea ca la ~i Se spune când se adună multă lume pentru a vedea un lucm neobișnuit. 35 (Înv) Prim deținător, cu titlu de moștenitor, al unui pământ Si: (înv) bătrân, stâlp, trei. 36 (Iht; reg; șîc) ~-de-Dunăre, ~-de-baltă Ghiborț (Acerina cenua). 37 (Iht; reg; șîc) ~-de-baltă, ~Antoci Pălămidă³ (2) ~-de- baltă (Pungitius platygaster). 38 (Iht; reg; îc) ~-cu-trei-ghimpi Pălămidă³ (3) ~-de- baltă (Gasterosteus aculeatus pontecus). 39 (Reg) Știulete de porumb de pe care se desprinde greu mătasea Si: (reg) moșneag (8). 40 (Reg; lpl) Cireșe sau vișine uscate, smochinite. 41 (Mun) Cocoloș rămas după stoarcerea nucilor. 42 (Mun) Caltaboș sau câmat pregătit din intestinul gros al porcului. 43 (Îoc „babă”) Parte cu cârlig a unei copci. 44 Disc al unei capse, care se îmbucă în celălalt disc.

muș sm vz moș

MOȘII (< de la moș) Manifestare folclorică avînd la început, după unii cercetători, o origine magică, cu rudimentare elemente teatrale (personaje deghizate caricatural în moși și uneori babe), practicată în trecut și mai puțin azi, cu prilejul priveghiului celor morți. În timpul acestui priveghiu, aparent pentru alungarea duhurilor rele, realmente pentru a face să treacă mai ușor apăsătorul timp al vegherii celui mort, de rude sau vecini, aveau loc asemenea manifestări în dialoguri, adesea comice, între cei mascați și cei de față, cu dansuri chiar, la lumina unui foc peste care săreau cei mascați.

MOȘ subst. ca pren. sta în relație și cu sărbătoarea „Sîmbata Moșilor”. I. 1. – b. (Rel; Cat; Hur; Moț; 17 B I 120); – din Sibiciu (17 B II 285); – pren.: Moș fiul lui Oancea (ib. 338); – pren. (P⁴ fila 22; P¹-); -ești, t. (Î Div); Moșu (Ac Bz 4); -l (Tec II; 17 A V 276); -l, sătean (16 A IV 56; 17 B I 368). 2. Moșuleț, fam. (Sur XXV). 3. Mosa f. (16 A III 229). 4. Moșe (17 B IV 183); -a jude (16 A I 277) din satul Moșești; -a (Mar); Moș/eni, -ești, -ana ss.; -escu. 5. Moșan/u, olt., 1662 (AO XVII 310); -i (Giur 266). 6. Moșie, Ion, act. 7. Moșită, D. (17 B III 386). 8. Moșoiu (Viciu 16); Moșoaia f. (17 B I 114) și s.; Mușoi, Gh. (Șchei I). 9. +-ca: Moșea b. (Mar); Moșco (16 A IV 56). 10. Moșcior (17 B III 382). 11. Moșescul zis și Mușescul, Petru (16 A I 277); și Mușescul (17 A IV 119). 12. Cf. Alimoș (DR II 422). II. Compuse: 1. Moșandrei, fam., act. 2. Moșchiuca, Frasin, ard. 3. Moșneaga, mold. Moșnegeală mold. (Sur IX) sau < subst. moșneag, a cărui etimologie din moș + Neagu (Hasdeu, Weigand, Pas cu) este contestată de V. Bogrea, care admite un sufix -neag „desprins ca desinență comună” din o serie de nume ca: Dobroneag, Voineag, etc. – el circulă și la iugoslavi (DR III 733) – dar nu observă că și acestea sînt niște compuse ale lui Neagu. 4. Moștîrcul, 1506 (Cîmp) < moș + Tîrcul. III. Moașa subst. 1. – f. (16 B IV 420). 2. Amoașei, V. act.; Standul al Moașei (16 B VI 35). 3. Moșica zisă și Moașca j-sa (17 B IV 217).