miser sm vz misir

mițir sm vz misir

MISIR, (Sd XVI), < tc. Misir „Egipt”; Misirliu, fam., act. < tc. misirli „ostaș egiptean”.

misir, -ă s.m., adj. 1 s.m. (fin.; în Ev. Med.) misirliu. Misirul era o monedă turcească de aur, care a circulat și în Țările Române, în sec. al XVIII-lea și al XIX-lea. 2 adj. (înv.) v. Egiptean.