MERIȘOR, trecătoare în Carpații Meridionali, între culmile de S ale M-ților Șureanu și cele de N ale M-ților Retezat, care permite legătura între Depr. Petroșani și Hațeg-Pui. Străbătută de o cale ferată și o șosea modernizată. Alt.: 759 m. Cunoscută și sub numele de pasul Bănița.

Merescu, Meriș/an, -or v. Măr 3, 5, 6.

merișor¹ s.m. (bot.) 1 (și merișor-de-munte) Vaccinium vitis idaea; coacăz-de-munte, smirdar, <reg.> coacăză, cocăzar, stropșeli (v. stropșeală). 2 Pyrola secunda; perișor², <pop.> brăbănoc, <rar> limă¹, <reg.> verdeața-iernii (v. verdeață). 3 (reg.; și merișor-turcesc) v. Barba-caprei (v. barbă). Cimișir (Buxus sempervirens). 4 (reg.) v. Brăbănoi (Pyrola rotundifolia). 5 (reg.; și merișor-ghimpos) v. Ghimpe'. Ghimpe-pădureț (v. ghimpe¹) (Ruscus aculeatus). 6 (reg.) v. Rozmarin-de-munte (Gnaphalium silvaticum). 7 (reg.) v. Saschiu (Vinca herbacea și Vinca minor). 8 (reg.) v. Scoruș. Scoruș-de-munte. Scoruș-păsăresc. Scoruș-sălbatic (Sorbus aucuparia). 9 (reg.) v. Rododendron. Smirdar (Rhododendron kotschyi). 10 (reg.) v. Sunătoare (Hypericum maculatum). 11 (la pl.; reg.) merișoare-sălbatice v. Ruginare (Andromeda polifolia).

merișor² s.n. (reg.) <reg.> cearcă, mingișoară. Primul ou care se vopsește la Paște este numit, în unele zone ale țării, merișor.