6 definiții pentru Manu

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MANU, familie de boieri din Țara Românească. Mai importanți: 1. Ioan M. (1803-1874, n. București), om politic. Prefect de poliție (agă) în timpul domniei lui Gh. Bibescu. A organizat primul corp al pompierilor. Participant la Revoluția de la 1848. Ca membru al Căimăcămiei de Trei (1858-1859), a fost partizan al alegerii ca domn al lui Gh. Bibescu. Unul dintre fondatorii Societății Filarmonice. 2. Gheorghe M. (1833-1911, n. București), Fiul lui M. (1). Prof. la Școala militară din București. Membru marcant al Partidului Conservator. Primar al Capitalei (1874-1877). Prim-min. (1889-1891) și ministru de Interne (ian.-iul. 1900), ministru de Război (1869-1870; 1904-1907), al Agriculturii, Domeniilor, Indistriei și comerțului (nov.-dec. 1891), al Finanțelor (1899-1900). În timpul Războiului de Independență (1877-1878) a fost comandant al Diviziei a 4-a infanterie. A condus artileria română în luptele de la Neapole și Plevna.

MANU (cuv. sanscrit „om primordial”) (în mitologia vedică), strămoșul neamului omenesc, citat în Rigveda ca inițiator al unor ceremonii religioase. Potrivit unei tradiții ulterioare, nume purtat de cei 14 strămoși ai omenirii, din care primul, considerat fiul zeului Brahma, este autorul celui mai important cod de legi civile și religioase (Mānavadharmasāstra) ale Indiei antice. Păstrat într-o versiune din sec. 2 î. Hr.-2 d. Hr., cuprinde dogmele brahmanismului; a contribuit la consolidarea regimului de caste.

MANU, Ion (1891-1968, n. Botoșani), actor român. Virtuoz al rolurilor secundare, a strălucit în comedie prin calitățile de mim și volubilitate cuceritoare (în teatru: Agamiță Dandanache din „O scrisoare pierdută”, Rică Venturiano din „O noapte furtunoasă”, Catindatul din „D’ale carnavalului”, Leonida din „Conu’ Leonida față cu reacțiunea”; în film: „Păcală și Tândală”, „Darclée”, „Pașii spre lună”). A scris „Memoriile unui uituc”.

MANU, Sanda (n. 1933), regizoare română. Prof. univ. la București. A abordat domenii diferite, de la drama psihologică până la musical sau show-ul de televiziune (în teatru: „Într-o singură seară” de I. Naghiu, „Mincinosul” de Goldoni, „Romulus cel Mare” de Dürrenmatt, „Pygmalion” de G.B. Shaw, musicalul „Alcor și Mona” după M. Sebastian și la televiziune „Gaițele” de A. Kirițescu, „Apollon de Bellac” de Girandoux, „Pădurea” de Ostrovski).

MANU PROPRIA (lat.) cu propria mână – A semna manu propria.

Intrare: Manu
nume propriu (I3)
  • Manu