MAMĂ subst. I. 1. Mama, n. pentru diverse localități în Ungaria sec. XI -XII (Drăg); Mamă-de-cîine, Ionașcu, mold. 2. Mămăliță b. (Sd VI 506). 3. Mămălaiă f. (Isp III¹). 4. Mămușoara f. (Sd XI 257); Mămșoara f. (17 A II 200). 5. Mamia b. (16 B III 181). 6. Mamina fam. (Sd XVI); – t. (Ț-Rom 56). 7. Mamin, Stoica (17 B III 421); D-tru (17 B II 93). 8. Mamaia t.; Mămăești s. cf. diminutivele: mamae și mamină < mamă, al doilea are și sens de „namilă”. II. Maică. 1. – f. (Dm; P¹⁴); – sora Drăgălinei (16 A III 177); – f. (Răc 10; Sd XI 257; 17 A I 120, IV 49). 2. – Prenume de bărbat (17 A II 263); idem, în genitiv: Maicăi (17 A IV 127); Maica b., țig. (16 A III 113; 16 B II 304). 3. Maicu, ard., 1511 (Paș); – înv. mold.; -l, țig. (17 B IV 432); Măiculescu, olt. (în lit. pop.). 4. -an: Maican pren. (Puc; P⁴ fila 16; Pom etc.); – munt. (17 B I 139); – spătar (BCI IX 75). 5. Măican popa (16 B I 36); – munt., 1506 (Cat); -călăraș, 1655 (Sd IV 38); – mold. (16 A I 469); -u b., mold.); -a f. (16 B IV 438); Măican/escu (Vr; Hur 92); -ești s. V. și Partea I. III. 1. Muică (formă olteană pt. mamă) fam., ard. (Viciu 16); – Oprea (AO XVII. 2. Muma pren. (P¹⁴); – b. (17 A IV 382). 3. Din sl. маткa „mamă”: Matca „sora Faurului femeia lui Treapede” 1592 (BCI VII 6). Coincidență: Mama f. în inscripție latină la Tomi (OR I).

mamă s.f. I 1 (și mamă bună) <pop. și fam.> maică, mamaie, muică, <fam.> bătrâna (v. bătrân), mimă, <reg.> babă, mamacă, neneacă, <înv.> mușă, <arg.> purie (v. puriu). Mama se sacrifică pentru copiii ei. 2 mamă-mare = bunică, <pop. și fam.> bună (v. bun), mamaie, <înv. și reg.> mătușă, moașă, <reg.> babă, bâtă (v. bât), bobă, iacă², maică, mamancă, mamă-bătrână, mamă-bună. Mama-mare maternă este o persoană distinsă și energică; (reg.) mamă-bătrână = mamă-bună v. Bunică. Mamă-mare. 3 mamă vitregă = <înv. și reg.> maștehă, mașteră (v. mașter), <reg.> maică, măștihoaie, nană. Mama lor vitregă este o femeie bună și înțelegătoare. 4 mamă-soacră = soacră, <pop.> socrie, <înv.; iron.> patefon. Se înțelege foarte bine cu mama soacră. 5 mamă de împrumut = mamă purtătoare, mamă-surogat; mamă purtătoare = mamă de împrumut, mamă-surogat; mamă-surogat = mamă de împrumut, mamă purtătoare. Mama-surogat este femeia care poartă și naște copilul unui cuplu. 6 (art.) mama-pădurii = a (mitol. pop.; și nm. pr.) <reg.> fata-pădurii (v. fată), mama-codrului, mama-huciului, mama-ogașilor, papună, pădureana (v. pădurean), pădureanca (v. pădureancă), păduroaia (v. păduroaie), păduroaica (v. păduroaică), păduroaie, surata-din-pădure (v. surată), vâlva-codrilor (v. vâlvă), vâlva-pădurii (v. vâlvă), vidma-pădurii (v. vidmă). Mama-pădurii este un personaj închipuit ca o bătrână urâtă și rea; b (folc.; reg.; în forma muma-pădurii) v. Caloian; (folc.; pop.) mama-ploaie v. Caloian; (mitol. pop.; reg.) mama-codrului = mama-huciului = mama-ogașilor v. mama-pădurii; mama-ho v. Baubau; (în credințe și superstiții; înv.) mama-mușă v. Babă. Strigoaică¹. Vrăjitoare (v. vrăjitor). 7 fig. (rar) v. Ajutor. Apărătoare (v. apărător). Cârjă. Ocrotitoare (v. ocrotitor). Patroană (v. patron²). Protectoare (v. protector). Reazem. Sprijin. Sprijinitoare (v. sprijinitor). Susținătoare (v. susținător). Toiag. Tutore. 8 fig. (pop.) v. Cauză. Izvor. Obârșie. Origine. Rădăcină. II 1 (entom.; și, art., mama-albinelor) împărăteasa-albinelor (v. împărăteasă), împărăteasă, matcă, regină, <pop.> albină-împărătească, <reg.> crăiasa albinelor (v. crăiasă), crăiasă, crăiță, muscă-mare. 2 (art.; bot.) mama-pădurii = a Lathraea squamaria; <reg.> buricul-pământului (v. buric), buruiană-de-trânji, cucuruz-de-pădure, floarea-șarpelui (v. floare), iarba-șarpelui (v. iarbă), păduroaică, porumbul-cucului (v. porumb), roșioară-sălbatică (v. roșior), solzarie, sudoare, șerpariță, trânji (v. trând¹), untișor; b (reg.) v. Barba-popii (v. barbă) (Spiraea aruncus); c (reg.) v. Năprasnică (v. năprasnic) (Geranium robertianum); d (reg.) v. Sânziene-de-pădure (v. sânziană). Vinariță (Asperula odorata); (reg.) mama-mașteră v. Unghia-păsării (v. unghie¹) (Viola declinata); mama-ploaie v. Pătlagină (Plantago major); mama-săcării v. Secară-comută (Claviceps purpurea). 3 (art.; ornit.; reg.) mama-cucului v. Codobatură. Prundar. Prundaș (Motacilla alba). 4 (art.; j. de copii; reg.) mama-cucului = mama-gaia = mama-puilor v. Cloșca-cu-pui (v. cloșcă). Puia-gaia. III (art.; anat.; reg.; în forma mumă) muma-muierii v. Placentă.