IRODION ’Hρωδίων < ’Hρώδης, patronimic < ῎Hρως „semizeu” (Bailly). 1. Scurtat: Irod Toadir, diacon (Tec I), prin contaminare cu numele regelui iudeu; Erodie, Pricopie, mold. (RI XII 243); -a f. (AO IV 191). 2. Cu schimbarea p. fin.: Irodia f. (Isp I¹; 17 A I 36; Sd XXI); Irodie f. soția lui Burceluș (BCI IV 211); C. fiul Irodiei (BCI VII 49); Irodiea pren. act. (Șez) și în refren de poezie pop. (Păsc); – ard. (Var 23). 3. Frecvența n. feminin Irodia explică ipocoristicul Rodica (< Irodiea), popularizat prin idila lui V. Alexandri; greșite etim. lui S. Pușcariu < rodie + -ica și Pașca < sl. рoдь „generatio”. 4. Erodie b., 1690 (Răc 25); Șrodia f. (17 A II 197). 5. Cu a pentru i, ca Arminden < Irimin-denĭ: Arod (Sd XIX 82); Arodia mona. (Sd XIX 63). 6. Prob. Rodea post. 1482 (Cant); Rodescu, act. 7. Radivon (veche firmă București), cf. ucr. Paдивoн < Irodion (Grinc).