HOP, -A interj. și subst. 1. Hopu fam. (Șez); – C-tin din Vălenii de Munte 1772 (BCI VII 123). 2. + -cea, Hopcea (Vr). 3. + -incu, Hopincu, D, (Buc). 4. Compus: Hopu-lele, Har. mold. act. și Hopu-lele, Ș. (Buc). 5. Cf. cu suf. -otă, sau din altă temă, Hopotă, fam., băn. (Petr 15).