Batu-Han m. nepotul lui Genghis-Han, împărat al Mongolilor, întreprinse o mare expediție în Europa, invadând Rusia pe care Mongolii o stăpâniră apoi timp de două secole (1141-1313).

Genghis-Han m. faimos cuceritor mongol, fundatorul unui vast imperiu aziatic, dela marea Caspică la marea Chinei (1155-1227).

Han-Tepesi n. („Movila Hanului”), numele tătăresc al movilei Rabâii.

HAN, Oscar (1891-1976, n. București), sculptor român. Prof. univ. la București. Elev al lui D. Paciurea. Busturi și portrete („Tonitza”, „Eminescu”, figuri de voievozi români), monumente statuare („Brâncoveanu”, „Kogălniceanu” la București, „Eminescu”, „Anghel Saligny” la Constanța și „Mihai Viteazul” la Alba Iulia), compoziții („Elegie”) caracterizate prin monumentalitate și o viziune clasicizantă. Critică de artă. Evocări memorialistice și articole despre artă („Dălți și pensule”). Membru al Grupului celor patru (alături de N. Tonitza, Șt. Dimitrescu și Fr. Șirato), a avut un rol important în promovarea artei moderne.

HAN, dinastie chineză întemeiată de Liu Bang, care s-a autoproclamat împărat sub numele de Gaozu (206-195 î. Hr.). Se împarte în dinastia H. de Apus sau Timpurie (206- î. Hr.-9 d. Hr.) și H. de Răsărit sau Târzie (25-220 d. Hr.). Împărații din dinastia H. au dus o politică de centralizare a statului și de expansiune în Pen. Coreeană, Asia Centrală, precum și numeroase campanii împotriva hunilor. În această perioadă, confucianismul a devenit religia oficială a Imperiului, iar cultura și știința au cunoscut o mare înflorire.

Han, -a, -ă, -ea v. Ioan VIII 1.

HAN FEIZI (c. 280-333 î. Hr.), filozof chinez. Principalul reprezentant al școlii legiștilor. A susținut că la baza dezvoltării stau legile naturale și a fost interesat de modul concret de guvernare, potrivit legilor. A avut o mare influență asupra împăratului Zheng, fondatorul dinastiei Qin.

HAN SHUI, râu în E Chinei Centrale, afl. stg. al fl. Yangtze (Chang Jiang) la Wuhan; 1.532 km. Izv. din M-ții Qinling și formează chei și praguri în cursul superior. Navigabil pe c. 600 km, până la Guanghua. Irigații.

HAN YU [há:n-ju:] (768-824), poet, eseist și filozof chinez. A criticat budismul pentru faptul că nu acorda atenție îndatoririlor familiale, sociale și politice.

HAN-TENGRI, vârf în masivul Tianshan, la granița Kîrkîzstanului, cu China, la N de Pik Pobedî, alcătuit din roci calcaroase dure. Alt.: 6.995 m. Escaladat prima oară în 1931. În zona acestui vârf se află ghețarul Enghilcek.

KUAN HAN-CH’ING (GUAN HANQING) (c. 1241-c. 1320), dramaturg chinez. Unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai teatrului clasic chinez. A jucat un rol important în dezvoltarea genului dramatic timpuriu. Autor a peste 60 de piese, din care s-au păstrat doar 19.