GLĂDIȚĂ, glădițe, s. f. Arbore asemănător cu salcâmul, cu ramuri spinoase, flori mici verzui și fructe păstăi, cultivat pentru perdelele de protecție, în parcuri etc.; plătică² (Gleditschia triacanthos). – Et. nec. Cf. Gleditschia (numele științific al plantei).

GLĂDIȚĂ ~e f. Arbore asemănător cu salcâmul, dar cu spini mai mari pe ramuri, cu flori mici verzui și cu fructul în formă de păstaie mare turtită, de culoare brună-roșcată, originar din America; plătică. /Orig. nec.

glădiță s. f., g.-d. art. glădiței; pl. glădițe

glădiță s. f., g.-d. art. glădiței; pl. glădițe

GLEDITSCHIA L., GLĂDIȚĂ, PLĂTICĂ, ROȘCOV SĂLBATIC, fam. Leguminosae. Gen originar din Africa, America, Asia, Europa, America de S, cca 11 specii, arbori cu spini lungi, ramificați. Frunze simplu și dublu-penate cu foliole mai mici. Flori verzi, poligame, în raceme sau panicule, cu 6-10 stamine libere. Fructul, o păstaie turtită.

GLĂDIȚĂ s. (BOT.; Gleditschia triacanthos) plătică, (reg.) roșcovar, salcâm, roșcov-sălbatic.