Gherla f. numit de Unguri Szamosujvár, oraș ardelenesc locuit mai ales de Armeni («Armenierstadt»): 5000 loc. Reședința unui episcop român. Seminar catolic.

+Gherla (oraș) s. propriu f. art., g.-d. art. Gherlei

GHERLA, oraș în jud. Cluj, în Pod. Someșan, pe Someșu Mic; 24.612 loc. (1995). Termocentrală. Constr. metalice; combinat pentru industrializarea lemnului (plăci aglomerate, furnire, placaje, mobilă); tricotaje și conf.; chibrituri, sticlărie pentru menaj, produse alim. (preparate din carne, băuturi, panificație etc.). Ateliere de confecționat covoare orientale. Muzeu de istorie și arheologie. Castel-cetate în stilul Renașterii (1540-1551), case în stil baroc (sec. 18), biserica armeano-catolică Solomon (1723-1724), biserica romano-catolică (1748-1804). Parc dendrologic. Așezare romană fortificată. Prima mențiune documentară datează din 1291. Recunoscut ca oraș în 1510. în sec. 17, în G. s-a stabilit un grup de armeni veniți din Moldova, dând orașului denumirea de Armenepolis (Armenienstadt). Mare centru comercial. Închisoarea din G. a fost una dintre cele mai dure din timpul regimului comunist.

GHERLA, Pătrășcoaia, f. din Hințești, r. Suceava (17 A IV 187); Gherlii genitiv (17 A V 189); Ghirlă, poreclă (Sc), < subst. gherlă „închisoare”, după vestita închisoare din orașul ard. Gherla < germ. Gherlach.

MINTIU GHERLII, com. în jud. Cluj, situată în partea de NV a Dealurilor Jimborului, pe Someșu Mic; 3.699 loc. (2000). Halte de c. f. (în satele Bunești și Nima). Pomicultură. În satul M.G., menționat documentar în 1304, se află o biserică din sec. 13, iar în satul Nima, atestat documentar în 1225, o biserică de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (1774).