FÉRIE sau HÉRIE subst., ard., măsură de capacitate egală cu vadra (DLR) și FIERÎE sau HIERÎIE (accentul pe î), < pol. feruje „întărire” (V. Bogrea: An C II 345-350), taxă judiciară în vechiul drept romînesc, iar în Oltenia cuvînt sinonim cu ocaua. 1. Ferie, Toader, log., 1593 (Vel), scris: Ferîe, T., log., la 1604 (ib) și „Ferie logofăt” (16 A II 69). 2. Probabil de aceeași origine: Heria s.; și Heriescu (Puc).