O definiție pentru Fara
Enciclopedice
FARA cf. ar. fară „neam”. 1. – pren. (Moț). 2. Fără (Ard); – log. mold., (Sd VI 82); Fărești s. (Dm). 3. Fam (ib.); Farul m-te în Vrancea; aceste prea ipotetice derivate din Fara se confundă cu derivatele lui Făru sau Foru.
Intrare: Fara
Exemple de pronunție a termenului „Fara” (17 clipuri)
Clipul 1 / 17