bumbișor sm [At: PANȚU, PL. / Pl: ~i / E: bumb + -ișor] (Bot; reg) 1 Floare de pernă (Anthemis tinctoria). 2 Granat (Chrysanthemum parthemium). 3 Calapăr (Tanacetum balsamita). 4 (Dpr; șîs ~i albi) Rotoțele albe (Achillea millefolium). 5 (Dpr) Bănuți (Bellis perennis). 6 (Dpr) Tătăiși (Chrisanthemum cnerariaefolium).

bumbișor s.n. (bot.; reg.) 1 Calomfir (Chrysanthemum balsamita). 2 Granat (Chrisanthemum parthenium). 3 Floare de pernă (Authemis tinctoria). 4 (la pl.) Bănuți (Bellis perennis). 5 (la pl.) Rotoțele albe (Achillea millefolium). • pl. -i. /bumb + -ișor.

BĂTRÂNIȘ s. m. Plantă erbacee cu frunze lanceolate, cu flori albastre sau liliachii, cultivată ca plantă ornamentală (Erigeron canadensis). – Bătrân + suf. -iș.

STELUȚĂ, steluțe, s. f. I. Diminutiv al lui stea (I 1); stelișoară. ♦ Fig. Scânteie. II. P. anal. 1. Obiect, desen etc. în formă de stea (mică). ♦ Asterisc. 2. (La pl.) Pastă făinoasă tăiată în formă de stea (care se pune în supă). 3. Cusătură în formă de stea. 4. Pată de păr alb pe fruntea unor animale. 5. Fulg de zăpadă. 6. Stea (II 2) (mică). III. 1. Plantă erbacee cu frunze ovale și cu flori albe (Stellaria nemorum). 2. Compus: steluțe-de-munte = floare-de-colț. – Stea + suf. -uță.

BĂTRÂNIȘ n. Plantă erbacee, cu tulpina înaltă, cu flori albe-gălbui, cultivată ca plantă ornamentală, fiind folosită și în parfumerie. /bătrân + suf. ~iș

STELUȚĂ ~e f. (diminutiv de la stea) 1) Pată mică de culoare albă pe fruntea unor animale. 2) la pl. Pastă făinoasă în formă de stele mici. 3) Fulg de zăpadă. 4) Cusătură în formă de stea. 5) Ochi de grăsime pe suprafața unor alimente lichide ferbinți. 6) Plantă erbacee cu tulpina păroasă, cu frunze late, alungite, cu flori albe, ce crește prin locuri umbroase și umede. /stele + suf. ~uță

bătrâniș s. m. (sil. -trâ-)

steluță s. f., g.-d. art. steluței; pl. steluțe

ERIGERON L., BUNGHIȘOR, fam. Compositae. Gen cu cca 260 specii, originare din Australia, America de N și S și alte continente (regiuni muntoase), plante erbacee, anuale, bienale sau perene. Tulpină dreaptă, ramificată, înaltă de 5-80 cm, aspru-păroasă. Frunze fără stipele, lanceolate, sagitate, spatulate, deseori acoperite cu peri asprii. Flori fără peduncul, așezate pe un receptacul comun, dispuse în calatidii încercuite de același involucru, cu foliole liniare formînd corimbe la vîrful tulpinii, cele radiale albe, roșii, liliachii, albastre, violete, portocalii, multiseriale, liniare. Florile calatidiilor sînt de mai multe feluri: ori florile discului (hermafrodite), tubuloase și cele radiale (femele), ligulate; ori florile discului (hermafrodite), tubuloase, cele radiale (femele) externe, ligulate, iar cele radiale interne (tot femele) tubuloase, subțiri (Pl. 31, fig. 182).

BĂTRÂNIȘ s. (BOT.; Erigeron canadensis) (reg.) steluță, șoricel, coada-vacii, struțul-mirelui, (Transilv.) spirince.

BĂTRÂNIȘ s. v. steluță.

BUMBIȘOR s. (BOT.; Erigeron acris) (reg.) steluță, ochiul-boului.

BUMBIȘOR s. v. granat, năsturaș, năsturel, spilcuță.

STELUȚĂ s. v. albumeală, albumiță, bătrâniș, bumbișor, floarea-reginei, floare-de-colț, licurici, rocoțea, scânteiuță.

STELUȚĂ s. 1. v. asterisc. 2. (reg.) strelici. (~e de grăsime, în supă.) 3. (BOT.; Stellaria nemorum) (reg.) albumeală, bătrâniș, iarbă-moale, steaua-fetei. 4. (BOT.; Erigeron alpinus și racemosus) (reg.) ochiul-boului.