7 definiții pentru Elena

Elena f. Mit. fiica lui Jupiter și soția lui Menelau, cea mai frumoasă femeie din timpul său; răpirea-i de către Paris cauză răsboiul Troiei.

Elena (Doamna) f. soția lui Cuza, după a cărui moarte se retrase la mănăstire, dăruind avereai săracilor; muri în 1909.

Elena'(Insula St.) f. în Oceanul Atlantic, celebră prin captivitatea lui Napoleon I, dela 1815 până la 1821.

Ghica (Principesa Elena) f. fiica principelui Mihail Ghica și nepoata Domnului Grigorie Ghica, eminentă publicistă, cunoscută sub numele de Dora dÍstria: scrieri literare, religioase, sociale, istorice și artistice; muri la Florența (1828-1888).

Santa-Elena f. insulă engleză în Oceanul Atlantic, unde Englezii transportară în 1815 pe Napoleon I, după bătălia dela Waterloo, și unde muri în 1821.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

SFÂNTA ELENA v. Saint Helena.

ELENA, mama împ. Constantin cel Mare, ῎Eλένη, lat. Helena. I. 1. Elena, cu afer.: Lena (17 B IV 61); Lenă, ar. (Fărș); Lenești s. (16 A IV 83). 2. Elina doamna lui Radu-Mihnea și a Iui Matei Basarab; jitelnița (17 B I 492 și III 6). 3. Eliana (P6); Ileana (BCI VII 75), forma cea mai frecventă în popor; în epos: – Cosînzeana; cu afer. act.: Leana; Ilena (P Bor 51); Ileni s. ard.; Ileanu fam. olt. (Sd XXII; Tg-Jiu); -l (Sd XXII; Tis 419). 4. Cu afer.: Lean fam. (Moț). 5. Ilanea și Ialena (Mar). 6. Ilina (P Bor), frecv.,. ard., 1688 (Paș); munt. (P11; Puc. 37); dobr. RI XI 206); Ilinu fam. (v. Elen). 7. Derivate: Ilinuța, Bașotă (RI IX 32); Ilinoiu și Linoiu, olt. (Cand). Cu afer.: Lina f. frecv. act. și Linu b. (16 B III 141) sau + subst. lin. II. + -ca, -ița, -uța: forme apropiate de cele balcanice A 1. Elenca; formă rusă: Elencu (Puc etc.); Lenea (Dm); Lencă și Lenchiță (Hur); + -an: Lencan, olt. (Cand 134). 2. Leanca f., frecv. și fam.; Leancu fam. (Ard); Liancă I. (Brăz 5). Lencuța f. 3. Elincă f. (Cat. mold. II). 4. Ilinca, frecv., munt. 5. Cu afer.: Linca, olt. (AO XII 240; Paș); -nu, Al., mold. act. Lincariu fam. ard. (Viciu 16). 6. Linc/o (17 B III 10); -u, F., act.; -uța (Ard); -oiu (Cand 134). Lincești neam brașovean, 1770 (BCI XII 88). 7. Cu afer, și suf. -cea, -ciu: Lin/cea s., -cioiu, olt. (Cand). 8. Ilincel, Antohi, olt, (Sd VII 220). Cf. blg. Линко B. 1. Ilena (P13); Ilenuța; cu afer. frecv.: Lenuța. 2. Lența f., mold.; fam. (Băl I); Lență, D., fam. (17 A IV 82); Lența b. (IspI2); Lențu (Arh); Lenț/e (17 A IV 294); -ea (Dm); -ești s.; Lențoe n. marital (17 A III 177 și IV 294). 3. Leanță = Lențea staroste (17 A I 10. Cat mold I) Leanțea (Dm). 4. Lința (Ard; Paș); – dobr. (RI XI 210); la gen. Linții f. (17 A 177). III. Alte influențe: 1. Din magh.: Ilona (Ard II 194). 2. Forme, de infl. ucr.: Olena (16 A II 134); Olina (Sur II; 16 A III 4; RI XI 206); Oliana (16 A III 414); Alena Drăg) 3. Olenca b. (16 A I 338, III 39; Sur II; Ard II 175). 4. Olin/escu Al. buc.; -in, Toma (17 A I 143). 5. Prob. și Alința, Rosetti, 1888; -escu < Alena; la catolici Alina < Adelina (Pallazzi, Diz. italiano).