DUD subst., cf. și alte teme. 1. Dud (Moț) -u (Viciu; Sd XXI) și s. 2. Dude, 1388 (Ț- Rom 50); – cel Bătrîn (Pol 23); Dude, -a (Puc); Dud/ești s.; -eseul, D-tru, 1643 (IO 57; R Gr) etc. 3. Duda b. (17 A II 196; Cotr 3) etc.și s.; – Ursu (Sur IV). 4. Dudan (Vlah PB); -a (Sd XVI). 5. Dudău, E., act. < subst. dudău (buruian înalt). 6. Dudac act. < tc. dudaq „buză”; Dudaș (Viciu 33). 7. Dudeală, M. (Î Div). 8. Dudeș, Toader (Sur IV). 9. Dudeț (Tec 1). 10. Dudilă, P., act. 11. Dudăilă (17 A V 70). 12. Dudul/ea, munt., 1787 (Sd X; RI 1 21); – eanu (act), dar cf. subst. dudulean (cocean de porumb). 13. Duduloi, R. (17 B IV 522) < subst. omonim (lujer. gros de ceapă). 14. + -man: Duduman, G., mold., act. 15. Dudon, pr., 1644 (M Put 90).