Dorna f. 1. (Munții), porțiune a Carpaților Moldovei în jud. Suceava; 2. sat în jud. Suceava: 2200 loc. Ape minerale; 3. (Pasul), trecătoare deschisă de râul Bistrița, pune în comunicațiune Iașii cu orașul Bistrița din Ardeal; 4. (Vatra), localitate în Bucovina cu ape feruginoase. V. Șarul.

Șaru-Dornei n. trecătoare în Bucovina, pe la intrarea Bistriței în țară. V. Dorna.

DORNA 1. Râu, afl. dr. al Bistriței moldovenești în Depr. Dornelor, la Vatra Dornei; 50 km. Izv. din N M-ților Călimani, 2. Depresiunea sau Țara Dornelor, depr. tectono-erozivă în Carpații Orientali, încadrată de munții Suhard, Bârgău Rarău, Giumalău, Călimani și Bistrița, drenată de Bistrița cu afl. ei Dorna, Negrișoara, Neagra Șarului ș.a. Supr.: 450 km². Relief deluros, cu alt. între 800 și 1.000 m, cu văi largi, terase de acumulare, meandre, turbării (Poiana Stampei), păduri de fag și conifere. Expl. forestiere, de min. de mangan și turbă. Izv. minerale. Stațiuni balneoclimaterice (Vatra Dornei, Șaru Dornei).

DORNA subst. (vîrtej de apă). 1 – b, (Ard) și t. 2. Dorn/ea (MO 10 feb. 1949); -ești s., -escu; v. și tema Durn.

DORNA CANDRENILOR, com. în jud. Suceava, pe Dorna; 4.779 loc. (1995). Expl. de andezite. Prelucr. lemnului și a laptelui. Izv. minerale feruginoase și carbogazoase. Nămol de turbă. Stațiune balneoclimaterică de interes local. Stație de îmbuteliere a apelor minerale.

DORNA-ARINI, com. în jud. Suceava; 3.151 loc. (1995). reșed. com. este satul Cozănești.