DARIA și DARIE gr. Δαρεῖος, n. persan. 1. Daria b. (17 B IV 104); -n, act. Dariia f. (17 B I 100). II. 1. Darie, frecv. (Dm; Isp I¹; Băl III, Paș; Arh); Dari, V. (BAP II 169); – Miron (Băl IV); Dăriescul, C. (Sd XIX 8). 2. Dariu, act. 3. Dăriciu, 1763 (Paș). 4. Derioiu = neamul lui Darie (Drag 304). 5. Pentru temă cf. și Darie împărat din „Alexandria” și Mardarie. Vezi Partea II-a: Dara.