Corfu m. vechea Corcyra, cea mai mare dintre insulele Ionice, la intrarea canalului de Otranto, cu cap. Corfu: 16.000 loc.

CORFU; pentru etim. cf. subst. corfă (coș pentru cărbuni) și ngr. ϰορφή „vîrf” 1. Corfești, neam în Brașov, 1780 (BCI XII); Corfescu țig. 2. Corfos, Toader mold., 1677, (Sd V 223), Corfus, buc., act. 3. Cf. Orfescu, (T-Jiu). V. și Colfu.