constant, ~ă [At: GFIICA, S. 209 / Pl: ~nți, ~e / E: fr constant, lat constans, -ntis] 1 a Care rămâne neschimbat Si: invariabil, statornic. 2 a (Pex) Credincios. 3 (Ecn; îs) Capital ~ Parte a capitalului investită în mijloacele de producție, care nu-și schimbă mărimea valorii în procesul de producție. 4 a (Ggf; îs) Climate ~e Climate în care diferența dintre media de temperatură a verii și cea a iernii nu depășește 7, 8°C. 5 a (Ggf; îs) Vânturi ~e Vânturi care, în unele regiuni ale globului, bat în aceeași direcție tot timpul anului. 6 a (Mat; îs) Cantitate ~ă Cantitate care rămâne neschimbată în raport cu altele, variabile. 7 sf (Mat) Mărime a cărei valoare rămâne neschimbată. 8 sf Mărime care caracterizează un fenomen, aparat, substanță. 9 av Mereu.

Constant m. nume a doi împărați romani: CONSTANT I, fiul lui Constantin cel Mare (337-350), și CONSTANT II (641-648).

CONSTANT, Marius (1925-2004, n. București), compozitor și pianist francez de origine română. Căutările în domeniul muzicii concrete i-au inspirat balete („Elogiul nebuniei”), muzică de cameră, mai multe lucrări simfonice, o operă.

CONSTANT lat. Constans,-tis, împărat roman, fiul lui C-tin cel Mare. 1. Constant popa, 1800 (IO 7), -e, Tiberiu, act.; -a f., dobr. (RI XI 205). 2. Constant preot mold. 1783. 3. Costand (AO XVI 373); – diacon (Grș 12); – Danciu (AO XVIII 153); Costanda f. (16 A III 24; Sd XI 272; P¹; BCI IV 206; 17 A IV 112; Ac Bz 50) etc.; Costandie (Syn); Costand popa (Cat mold II), -a f. (Ac Bz 50); cu afer.: Andea, Traian, băn. act. 4. Costandoiu (Loc); Costăndache (Tec I).