O definiție pentru Ciut


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CIUT(Ă) adj. și subst. 1. Ciută fam. (Sd XVI; 17 A IV 69); Ciuta, Ion, act. 2. Ciute, Ioan, mold. (Isp III1; RI V 56); Ciut/ea (ib.); -ești s.; -escu (Hur 91). 3. Ciuteș, B. (Ștef.) 4. Ciutelea (17 B III; Ciuleala olt., 1620 (Sd VI 464). 5. Ciuiulești s. (Sur XI). 6. Ciutica, Ion. act. 7. + -in, Ciutin, Badea (13 – 15 B 115; Ț-Rom 209); Ciutîna b. (16 A I 248). V. și Șut.

Intrare: Ciut
nume propriu (I3)
  • Ciut