opțiuni
O definiție pentru Ciucur

Enciclopedice

CIUCUR subst. 1. – (17 B II 367); -escu. 2. Cicur (17 B III 505).

Intrare: Ciucur
Ciucur nume propriu
nume propriu (I3)
  • Ciucur
Exemple de pronunție a termenului „Ciucur” (7 clipuri)
Clipul 1 / 7