ceahlău sm [At: MARIAN, O. I, 178 / V: cealhău / Pl: ~ăi / E: mg csaholó] 1 Vultur auriu Si: sorliță, (Ban) șurliță. 2 (Mun) Vultur-pleșuv. 3 (Reg) Vultur-bărbos (Gypactus barbatus).

❍ CEAHLĂU, CEALHĂU sm. Tr.-Carp. 🐦 = ZĂGAN.

CEAHLĂU, sau CEALHĂU subst., magh. csalhó „vultur”, zăgan (Păs) numele unui masiv carpatin; a circulat și ca n. de persoană cf. Ceahlău fam. buc. (Glos IV) și Cehlăești s. (16 A IV 97).