4 definiții pentru Cauc

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cauc1 sn [At: LB / P: ca-uc / V: ~că, căuc, cheuc / Pl: ~e / E: lat caucus] (Reg) 1 Vas de lemn (de frasin sau de paltin) ori de metal cu coadă, ca o lingură mare, cu care se scoate apă de băut dintr-un vas mai mare (găleată, doniță, hârdău). 2 Conținutul unui cauc (1). 3 Vasul împreună cu conținutul. 4 (Reg; îe) În tot șofeiu’ vrei să fie ~ Se zice când cineva e pretențios și leneș. 5 (Zid) Unealtă de zidărie nedefinită mai îndeaproape Vz căuș. 6 (Îrg; îf căuc) Sapă.

cauc2, ~ă a [At: VICIU, GL. / P: ca-uc / Pl: ~uci, ~uce / E: cf năuc] (Reg) Prost.

cauc3 sn [At: LET. I A. 81 / P: ca-uc / Pl: ~uce[1] / E: tc kavuk] 1 Acoperământ de cap, făcut din pâslă, înalt și rotund, cu fundul lat, purtat de nobilii turci, de boieri, boieroaice și slugile boierești. 2 (Pan) Potcap purtat de călugări și călugărițe. modificată

  1. ~ece~uce Ladislau Strifler

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CAUC subst. 1. Cauca mold. (Sd VI 143). 2. Căucelești s., < caucel, azi Căciulești (C 10 Ștef 12).

Intrare: Cauc
nume propriu (I3)
  • Cauc