ARDEI, ardei, s. m. Plantă erbacee cu flori albe și cu fructe bace verzi, roșii sau galbene, întrebuințate în alimentație (Capsicum annuum); p. restr. fructul acestei plante. Ardei gras. Ardei iute. – Arde + suf. -ei.

ARDEI ~ m. 1) Plantă legumicolă cultivată pentru fructul ei cărnos, bogat în vitamine, cu gust dulce sau iute. 2) Fructul acestei plante. ~ borcănos. ~ dulce. ◊ Iute ca ~ul a) care se irită ușor; supărăcios; b) care este sprinten, harnic. A da cuiva cu ~ pe la nas a supăra cu vorba pe cineva; a înțepa; a irita. /a arde + suf. ~ei

ardei s. m., pl. ardei, art. ardeii

CAPSICUM L., ARDEI, fam. Solanaceae. Gen originar din Brazilia și Mexic, plante erbacee (cca 60 cm înălțime) cu tulpini cilindrice. Frunze ovat-ascuțite. Flori (stamine exerte din gîtul corolei) solitare, mici, albe, nesemnificative. Pedunculi uniflori. Fructe, capsule erecte, de culori, forme și mărimi foarte variate, verzi-strălucitoare la maturitate, pînă la roșu, oblong-conice, cilindrice, obtuze, uneori rotunde cu o depresiune bazală și suprafață ondulată.

ARDEI s. (BOT.) 1. (Capsicum annuum) (reg.) pipărișă, piper, (Transilv.) ardeică, paprică, (Transilv. și Ban.) piparcă, (Mold.) pipăruș, (Bucov.) pipărușcă. 2. ardei iute = (reg.) ciușcă, țușcă.