2 definiții pentru Brumă

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

brum s.n. (comunic.) Zgomot de fond perturbator produs într-un sistem de transmisie audio, provocat de alimentarea amplificatoarelor de audiofrecvență de la rețeaua de curent electric alternativ. • pl. -uri. /<germ. Brummen.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BRUM/Ă, subst. 1. – fam., act; -ărescu, 2. Brum/ela, R. (17 B II 80); -alin s. (16 B I 11). 3. Brumeș (16 B III 180); Brum/ești t. (Drăg). 4. Brumușescu pr. munt. 1S16. 5. Brumaru, C. (AO XVI 369) < subst. brumar.

Intrare: Brumă
Brumă nume propriu
nume propriu (I3)
  • Brumă