BREAZU, Ion (1901-1958, n. Mihalț, jud. Alba), istoric literar român. Prof. univ. la Cluj. Cercetări privind fenomenul literar regional („Literatura Transilvaniei”, „Contribuții la istoria teatrului românesc din Transilvania”), relațiile culturale și politice franco-române („Edgar Quinet et les Roumains”, „Michelet și românii”), studii de literatură comparată.

BREAZU subst. 1. Breazu, -l (Ard); Brezulescu. 2. Breaza b., înv., 1860; – Dobrișan (17 B I 346). 3. Breazea, olt., 1623 (Sd VI 456). 4. Brez, N. ard. (Met 129); -u (sic) fiica lui Antonie Grama (17 B IV 330). 5. Brezoi, Ion (AO XVI 347). 6. Prob. Brizilii (Drj 78), la genitiv din *Brezilă.