OCHELARIȚĂ (pl. -țe) sf. 🌿 Plantă cu flori galbene, dispuse în ciorchini ale cărei fructe sînt niște păstăi în formă de ochelari (Biscutella laevigata) (🖼 3393).

OCHELARIȚĂ, ochelarițe, s. f. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunzele bazale dispuse în rozetă, cu flori galbene și cu fructele în formă de ochelari (Biscutella laevigata). – Ochelari + suf. -iță.

OCHELARIȚĂ ~e f. Plantă erbacee cu tulpina erectă, ramificată, cu frunze lunguiețe și cu fructe în forma de ochelari. /ochelari + suf. ~iță

ochelariță s. f., g.-d. art. ochelariței; pl. ochelarițe

BISCUTELLA L.. OCHELARIȚĂ, fam. Cruciferae. Gen originar din regiunile mediteraneene, cca 9 specii, erbacee, anuale sau perene. Flori galbene (4 sepale, 4 petale egale, 6 stamine fără aripioare) dispuse în raceme. Fruct, siliculă glabră, formată clin 2 articole monosperme, indehiscente, comprimate, așezate alături în formă de ochelari.

OCHELARIȚĂ s. (BOT.; Biscutella laevigata) (reg.) chelărea, chelărel, ochelari (pl.).