birt² sn [At: GOLESCU, Î. 135 / V: (reg) biert / Pl: ~uri / E: srb birt] 1 Restaurant mic și modest. 2 Personalul unui birt¹ (1). 3 Clienții unui birt¹ (1). 4 Restaurantul ca personal și clienți. 5 (Înv) Han (1-8).

birt s.n. 1 Restaurant (mic și modest); ospătărie. Fost-a taica băutor Ș-a rămas la birt dator (POP.). 2 (înv.) Han. Ajungînd la Iași, trase la cel mai bun birt (C. NEGR.). • pl. -uri. /<srb. birt.

Birt/a, -ic v. Bartholomeu III 5.