4 definiții pentru Berc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

berc4 sm [At: MARIAN, D. 216 / Pl: ~rci / E: nct] (Atm; Trs; Buc; sîs bercii nasului) Parte cărnoasă dintre nări Si: (pop) punticica nasului.

berc3, bearcă [At: DAMÉ, T. 29 / V: berg / Pl: ~rci, berce / E: nct] 1 a (D. animale) Cu coada scurtă. 2 a ( Spc; d. bou și vacă) Cu coada fără șfichi. 3 a (D. animale) Fără coadă Cf ciumpav, ciopârtac, retezat. 4 af (D. căciuli) Fără vârf. 5 af (D. căciuli) Teșit. 6 af (D. cămăși) Scurt.

berc1 sn [At: DEX2 / Pl: ~uri / E: mg berek] (Reg) 1 Dumbravă. 2 Pădurice.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BERC, temă a multor nume ce pot proveni din adj. berc (scurt de coadă) sau din subst. ard. berc – bărc – bîrc (pădurice), folosit de Ioan Barac în „Arghir și Elena”, sau din subst. ard. bercăbărcăbîrcă (oaie creață); v. mai sus; Bărc; cf. și srb -cr. Berko < Berislav. 1. Bercŭ, călăraș 1655 (Sd IV 42); Bercu, T. (Ac Bz 43); – ard., 1726 (Paș); – V., mold. „mazil lepădat” din Vaslui (RI I 116). 2. Berc/uș C., act.; -uța, -uță (Cat.). 3. Berc/a Ion, act., și s.; N. (Î Div). 4. Bercan ard. (Paș). 5. Bercar „pădurar” (Lex); -u (Arh; Sc); -iu, Radu (P Bor 30). 6. Bărcaru pronunțat și Barcaru mold. < subst. bărcor „păstor de oi crețe”, (DLR), omofon cu bercar (pădurar); Bărcare b. (Vr). 7. Birca b (17 B III 231) < ung. birka „oaie creață”. 8. + -oc: Bircoc b. (16 A III 24).

Intrare: Berc
nume propriu (I3)
  • Berc