2 definiții pentru Becher

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

becher s.m. (fam.) Burlac. Cum becher? – Adică necăsătorit (CAR.). • pl -i. /<tc. bekâr.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BECHER subst. holtei < tc. bek’ar. 1. Becher/iul (Ard; Sd XXII); -eie, olt. (T-Jiu). 2. Bicheru Ienache, 1831 (Acte Sc). Pentru ambele forme, cf. var. ard. bicher „scandalagiu, tîlhar” < magh, betyár „hoț, hoinar”, cuvînt înrudit cu cel turcesc (com. Al. Cristurean).

Intrare: Becher
Becher nume propriu
nume propriu (I3)
  • Becher