O definiție pentru Bal

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BAL. Pentru numele derivate din această temă, în care se confundă origini diverse: subst. bală (fiara sălbateca), subst. pl. bale (scuipat), subst. bălă (drăguță), adj. băl, -ă (bălan, frumos), sl. валиіa „vrajă”, alb. bal „frunte” (Philippide), s-au propus etimologii diverse. Drăganu admite un radical slav, ca și pentru Bale, pe care Miklosich îl explică din sl. bal; Capidan, după Weigand (DR II), tot o temă slava baljo „tată”; Hasdeu cumanul bala „copil, ostaș”, v. Balamir (Has), iar Bil-Albescu explică ard. Bal, -a, -u, prin ung. bal „stîng, râu”; Pașca explică Balia din sl. bal și din srb.-cr. Balja < Brato (după Maretić). Adăogăm și biblicul Bala, fiul lui Veniamin. I. 1. Bal, ard. (11-13 C I 24); -t (AO XIII 428); -ul b., munt. (16 B IV 388; 17 B I 45); -ul ard., 1726 (Paș); -u b. (I Bot C); Baiu și Baliu ar. (Cara 23, 99). 2. Bala mon. (Vieri 72); – s. (Giur 345; Mar); Bală b., 1222 (Has); Anton Bală, act. (Păcureți); Albala (Tel 58) < al lui Bală. 3. + -an, Balan (Dm), v. și Bălan < băl. 4. Balai olt. (AO III nr 13); Balaeș mold. (Arh; Bîr I); Balaiș, deputat în Adunarea ad-hoc; cf. adj. bălai. 5. Balauș (Ard II 18, 182); -escu, G., act.; Bălăușeri s. ard. II. Din pl. bale: 1. Bale, Popescul, 1518 (Has); Bale zis și Balea frecv. mar. (Dm; Mar; M mar); Balea pren. (P11 f° 27; Rel; Ștef); Bălăscu, Stan, munt. și Bălescu, Călin, 1710 (BCI XI 17 – 18), și Bălțeni, -ești, ss.; -eanul, -easa; acestea pot deriva și din băl-, ca și din Balea, Bălea. 2. Bali, b (17 B II 208); Balia, ard., 1666 (Paș); – G. (Șchei III); Băliescu (Paș). III. + -ac, -aci: 1. Balac, -a ss.; Balacă b., act., munt. 2. Balace (16 A III 44 0). 3. Balaci, fam., ar. (Cara 91); Balacci, Iordache, 1764 (BAP II 126); Balaci, -ul ss.; -ul b., mold.(Isp I1); Balaciu = Balaciu, mold. (Dm; Ștef) ceea ce indică o confuzie între temele bal și băl. Pentru Bălac și derivatele lui v. Bălac. IV. Cu alte sufixe: 1. Balic (Mar); -a (Cat; Ștef; Has; Arh; Vra; T-Jiu; Isp III1) etc.; -a, despotul de Varna din sec. al XIV-lea; -a, Isac, vistier, 1708 (BCI VII 55; Costin); -ea, M. din Văleni (î Div). 2. Balici, Gav. (Isp I2); v. și Bălici. 3. Balin (C Ștef; Ț-Rom 145; Has); -ești s. (Dm); Bălinescul, 1683 (AO II 219). 4. Balița, Vvd. de Mar.; – Filip (16 A I 25); Baliță (Dm; C Bog); – Mîndrica zis și Balința (cont. cu Balinți s. < Balint = Valentin) Mîndrițca (C Ștef); – pan, boier 1403 (Romanoslavica IV p. 339); Baliță zis și Bălici (Dm); Bâlița, Maria (Sur VII); – t.; Băliț/eni s. (Ștef); -ești t. 5. Baloe, răzeș (16 A VI 185; 17 B III 371); Baloi, olt. (Sd VI 493; AO III 243); -u, M., act. 6. Balomir (Ștef; 16 B III 242; 17 B III 298; V M; Has); -ești, s. (ib); deformat: Balomii b. (Vr). 7. Balinga (l6 B VI 3C6). 8. -otă: Balotă frecv, (Has; Sur I)pren (P14); Balotești s.; Bălot/ești (Dm; Tec I); Bălotescu (Sd XXII); cf. Bololești s. (Dm), prin as. regr. și Balolești, prin as. progr., t. munt. (16 B III 18). 9. + -os: Bălos (17 A 1 188); -ul, R. (AO III 13, 245) sau din adj. bălos. 10. Balosac, B. (AO XIV. 11. + -oș: Baloș, fam. (C Bog; Isp V1); – loan, ard. (Met 12); -, -i, -ani, -eni ss., mold.; Baloș = Baluș (Ur XXII 85); -ești (Dm). Pentru identitatea Baloș = Băloș (Dm), (16 A II 205, III 307). 12. + -os, -oș, -in: Balosin (vl?b PB 151) și cu as. regr. Bolosin act. (Jiul ard): Boloșin, Badea, boier (17 B I 298) și Bolușina, f. (ib. 397). 13. + -uș: Baluș, buc. 14. + -uță: Băluță Teișanul (AO V 209). 15. + -uta < -ola: Balut/a, -escu, act., ca Maluta < Malota (Sc). V. și BĂL.

Intrare: Bal
nume propriu (I3)
  • Bal