liliuță s. f. (sil. -li-u-), g.-d. art. liliuței; pl. liliuțe

ANTHERICUM L. LILIUȚĂ, fam. Liliaceae. Gen originar din Europa, Africa și America, cca 98 specii, erbacee, perene, cu rizom. Tulpina cu 2 frunze radicale liniare. Flori (perigon cu 6 foliole îndepărtate, cu nervuri proeminente, 6 stamine, antere liniare, erecte) albe, 3-4 cm diametru, scurt-pedunculate, în racem multiflor, adeseori ramificat, dispus terminal pe tulpină. Fruct, capsulă.

LILIUȚĂ s. (BOT.; Anthericum ramosum) (reg.) păinjenel, limba-păsării.

liliuță s.f. (bot.) Anthericum ramosum; <reg.> aișor-galben, beteala-miresei (v. beteală), limba-păsării (v. limbă), păienjenel, voalul-miresei (v. voal).