16 definiții pentru Anemone (gen de plante)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OIȚĂ, oițe, s. f. 1. Diminutiv al lui oaie; oișoară, oițică. 2. (La pl.) Numele a trei plante erbacee: a) plantă cu flori mari, albe sau trandafirii, mătăsoase și cu fructele argintii, păroase (Anemone silvestris); b) plantă cu flori albe pe dinăuntru și trandafirii pe dinafară (Anemone narcissiflora); c) floarea-Paștelui. – Oaie + suf. -iță.

PĂȘTIȚĂ, păștițe, s. f. Plantă erbacee mică, cu una sau cu două flori galbene-aurii, acoperite pe dinafară cu peri moi; păscuță, floarea-paștilor (Anemone ranunculoides).Paști + suf. -iță.

POPILNIC, popilnici, s. m. 1. Mică plantă erbacee cu tulpină scurtă, cu două frunze mari în formă de rinichi, cu o floare de culoare roșu-închis situată în vârful tulpinii și cu rizom târâtor, folosit la prepararea unui ceai expectorant (Asarum europaeum). 2. (Și în sintagma popâlnic iepuresc) Mică plantă erbacee din familia ranunculaceelor, cu frunza lucitoare și cu flori violacee, trandafirii sau albe (Hepatica nobilis). [Var.: (reg.) popâlnic, pochivnic s. m.] – Cf. pol. kopytnik, scr. kopitnic.

OIȚĂ ~e f. (diminutiv de la oaie) Plantă erbacee cu tulpina erectă, cu frunze adânc crestate, cu flori mari, albe sau galbene, și cu fructe păroase; popilnic-iepuresc; floarea-vântului; floarea-paștelui. /oaie + suf. ~iță

PĂȘTIȚĂ ~e f. Plantă erbacee cu tulpina erectă, scundă, având frunze lunguiețe și flori de culoare galbenă-aurie, acoperite pe din afară cu peri moi, care crește prin locuri umbroase. /Paști + suf. ~iță

POPILNIC ~ci m. Plantă erbacee toxică, cu tulpină scurtă, având două frunze mari, rotunde, și o floare de culoare roșie-închisă, al cărei rizom se folosește în scopuri medicinale. /cf. pol. kopytnik, sb. kopitnik

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

oiță s. f., g.-d. art. oiței; pl. oițe

păștiță s. f., g.-d. art. păștiței; pl. păștițe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OIȚĂ s. 1. (ZOOL.) (pop.) oișoară. 2. (BOT.; Anemone silvestris) (reg.) dediței-de-pădure (pl.), dediței-sălbatici (pl.).

OIȚĂ s. v. floarea-paștelui, pâinișoară, scatiu, sisinei, sticlete.

PĂȘTIȚĂ s. v. floarea-paștelui.

PĂȘTIȚĂ s. (BOT.; Anemone ranunculoides) găinușă, gălbenele (pl.), dediței-galbeni (pl.), floarea-paștilor, floarea-păsărilor, floarea-vântului-galbenă, (reg.) breabăn, păscuță, turculeț, zlac, muscerici-galbeni (pl.), pâinea-paștelui.

POPILNIC s. (BOT.) 1. (Asarum europaeum) piperul-lupului, (reg.) ficățea, năjitnică, pipăruș, piperniță, trierei (pl.), tulipin, buba-inimii, buruiana-frigurilor, buruiană-de-atac, dafin-mic, lingura-frumoaselor, lingura-popii. 2. (Anemone hepatica) (reg.) breabăn, viorele (pl.), crucea-voinicului, floarea-paștilor, foaie-de-vioară, iarba-fiarelor, iarbă-trei-răi, trei-crai, trei-răi, trei-răi-boieresc.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

păștiță, păștițe, s.f. (reg.) 1. sărbătoarea religioasă a Paștilor. 2. (la pl.) Bunavestire. 3. Duminica Tomii (prima duminică după Paști); paștele mici. 4. plantă erbacee cu flori galbene-aurii; găinușă, gălbinele, floarea-paștilor.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ANEMONE L., DEDITEI, FLOAREA VÎNTULUI, ANEMONE, fam. Ranunculaceae. Gen originar din regiunile temperate și reci ale emisferei nordice, cca 130 de specii, erbacee, perene, rizomatoase sau tuberculiforme, cu talie mică, mijlocie și înaltă. Frunzele bazale sînt așezate în rozetă, asemănătoare cu cele involucrale (pînă la 4) așezate în verticil, mari, adînc-divizate sau ternate și situate la o oarecare distanță de floare. Flori hermafrodite, actinomorfe, fără pinten, de culori vii, simple sau duble, sepale petaloide pînă la 20, stamine numeroase, libere.

Intrare: Anemone (gen de plante)
Anemone (gen de plante)
gen de plante (I2.1)
  • Anemone