8 definiții pentru Actaea (gen de plante)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORBALȚ, (1) orbalțuri, s. n., (2) orbalți, s. m. (Înv. și pop.) 1. S. n. Erizipel, brâncă. 2. S. m. Numele a două plante erbacee întrebuințate în medicina populară: a) plantă veninoasă, cu tulpina subțire, cu frunze mari și flori mici, albe-gălbui (Actaea spicata); b) silnică. – Din magh. orbánc.

ORBA1 ~uri n. pop. Boală infecțioasă manifestată prin inflamarea și înroșirea pielii, prin dureri și stare febrilă; brâncă; erizipel. /<ung. orbanc

ORBA2 ~i m. Plantă erbacee veninoasă, cu tulpina erectă, subțire, și cu frunze ovale, zimțate. /<ung. orbánc

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

orba (bot.) s. m., pl. orbalți

orba (erizipel) s. n., pl. orbalțuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ORBA s. (BOT.; Actaea spicata) (reg.) iarba-sfântului-Cristofor, iarba-tâlharului, iarbă-de-orbalț.

ORBA s. v. erizipel, reumatism, silnic.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ACTAEA L., ACTEA, fam. Ranunculaceae. Gen originar din America de N, Asia și Europa Centrală, cca 6 specii. Flori mici, actinomorfe (4 sepale și 4 petale membranoase), dispuse în racem scurt. Fruct, bacă. Frunze alterne, în verticil.

Intrare: Actaea (gen de plante)
Actaea (gen de plante)
gen de plante (I2.1)
  • Actaea