2 definiții pentru țuicare

Explicative DEX

țuica1 vi [At: TEAHA, C. N. 278 / P: țu-i~ / Pzi: 3 țuică / E: țuică] (Trs; d. cucuvea) A scoate sunete caracteristice.

țuica2 vr [At: ALR I,1 703/63 / Pzi: țuic / E: ns cf huțuța] (Reg) A se da în leagăn.

Intrare: țuicare
țuicare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țuicare
  • țuicarea
plural
  • țuicări
  • țuicările
genitiv-dativ singular
  • țuicări
  • țuicării
plural
  • țuicări
  • țuicărilor
vocativ singular
plural