O definiție pentru țuțuruș
Explicative DEX
țuțuruș1 sn [At: SBIERA, P. 321 / Pl: ? / E: țuțur2 + -uș] 1-18 (Șhp) Țuțur2 (1-9) (mic).
Intrare: țuțuruș
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
țuțurușsubstantiv neutru
- 1. Țuțur (mic). MDA2
etimologie:
- țuțur + -uș MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.